Rețeta unui film bun la cinema

Unul dintre lucrurile pentru care mi-ar plăcea să-mi fac mai mult timp e vizionarea ocazională a unui film. Mi-ar plăcea să spun că am o cultură elevată cinematografică, că am văzut toate filmele clasice și premiate dar, din păcate, nu este adevărat. Totuși, nu mă uit chiar la orice film.

Pentru mine, ieșirea ideală la cinematograf trebuie să implice un film bun și o companie plăcută; nu contează gustările așa mult, nu contează foarte mult ora, nu contează nici genul, sunt destul de flexibilă să pot alege dintre mai multe. În schimb, orice gen ar fi, dacă la terminare plec cu impresia că filmul acela a fost o pierdere de vreme, ieșirea se declară RATATĂ. De asemenea, singură nu m-aș duce nici în ruptul capului, nici cu oricine doar de dragul de a merge la cinema. E foarte important să fiu cu persoanele potrivite, chiar dacă, de fapt, pentru două ore nu vorbim.

Pentru mine, un film bun trebuie să fie ori comedie, ori aventură, ori film pentru întreaga familie. Hmm, poate merge și romantic. Singura excepție de la această enumerație sunt filmele premiate care pot aparține oricărui gen. Înainte de a alege filmul din lista celor disponibile caut trailerul tuturor titlurilor interesante și, pe baza lor, fac alegerea.

Sau există posibilitatea ca procesul să fie invers: aflu titlul unui film bun care urmează să fie difuzat, precum e Ghostbusters: Afterlife, și aștept data în care va apărea în cinematografe. Acest film, de exemplu, va apărea în cinematografele din România în data de 3 decembrie 2021. Am auzit că e un film care trebuie vizionat de toți pasionații de filme, indiferent de vârstă. Nu vă spun prea multe, atât că e vorba de o moștenire… interesantă. Vă las trailerul mai jos să vă convingeți singuri.

Când vorbim de companie, cel mai mult îmi place să merg însoțită de soțul meu. În alte cazuri, nepoții mei sunt partenerii ideali de film. Desigur, dacă îmi doresc să văd un film cu efecte speciale, mai bine ar fi să aleg prima variantă pentru că piticii n-ar fi foarte încântați (oricât de curajoși se laudă în restul timpului că sunt).

Îmi place să aleg locuri undeva pe rândul 11, mai spre mijlocul sălii (doar la câteva scaune distanță de culoarul de trecere). Mi se pare locul ideal de a vedea un film pe marele ecran. Și, dacă tot am ajuns la cinematograf, am ales și cele mai bune locuri, nu se poate să nu intru cu o gustare în mână, iar varianta de popcorn e mai mult decât ideală. Dacă se găsește popcorn cu (gust de) cașcaval, e perfect.

Așadar, pentru mine totul începe de la film. Un film bun poate fi o investiție în timp, într-o relație sau chiar în cultura generală. Apoi, fără compania potrivită parcă nici filmul nu mai e la fel de interesant și plăcut. Compania potrivită e cea care așează cireașa de pe tort. Bineînțeles, și efectele speciale, dacă sunt. Apoi, odată ce lucrurile importante au fost selectate, mai dau puțin gust experienței cinematografice cu locul potrivit în sală și cu o gustare pe măsură, pe care mă rog să nu o încep înaintea filmului (este cineva care NU are problema asta?).

V-am lăsat rețeta mea pentru o seară de film frumoasă. Care sunt secretele voastre pentru o ieșire memorabilă la cinematograf?

* Articol scris pentru Super Blog 2021.

Frumusețe interioară şi exterioară

Când l-a creat pe Adam, Dumnezeu i-a dat în grijă întreaga Sa creație, natura cu toate minunățiile sale din Grădina Eden, ca s-o stăpânească şi s-o îngrijească. Totul era perfect: nicio umbră de frică, de degradare sau de ură. Pur, curat, autentic. Tot ce există se hrănea din iubire şi Cuvânt.

Lucrurile s-au mai schimbat de atunci. Nu ne mai hrănim din iubire și din Cuvânt, şi nici nu mai trăim lipsa fricii și a degradării. Lucrurile din jurul nostru se strică şi, fie că ne place sau nu, trebuie să facem un efort conştient şi susținut de a menține lucrurile într-o formă cât mai bună. Știm cu toții că o floare care nu este udată vă muri. La fel este şi corpul nostru: dacă nu facem sport, condiția noastră fizică se înrăutățeşte, chiar dacă nu observăm imediat acest lucru.

De noi, mai devreme sau mai târziu, avem grijă. Unii suntem mai conştiincioşi şi avem o rutină de îngrijire periodică: cunoaştem importanța igienei orale şi, pe lângă îngrijirea zilnică, mergem cel puțin o dată pe an la un control dentar (şi la analize). Avem un ritual” zilnic de îngrijire a tenului în care nu sărim câțiva paşi esențiali: curățarea tenului, hidratarea lui cu o cremă hidratantă şi aplicarea de protecție solară dimineaţa.

Sursă foto: farmec

Avem un ritual zilnic de îngrijire a sufletului: zilnic ne conectăm la sursa existenței noastre prin meditație şi rugăciune.

Dar cu ce e in jurul nostru cum rămâne? Îmi place să cred că, oricat de comozi am 5, un minim de atenţie acordăm toți cel puțin locuintei noastre. Cei care locuim la casă suntem obligat să impingem puțin mia departe limitele confortului şi să ne ocupăm şi ne peticul de natură din jur. Dar….cu restul cum rămâne? Ştim că o alimentație sánátoasă face bine intregului nostru corp. dincolo de igiena exterioară. Mediul înconjurător cum il hránim atunci, dincolo de igiena periodică exterioară? Care sunt lucrurile pe care le facem să avem grijă de el?

Vá las în câteva rânduri lucrurile pe care aleg să le fac in mod intentionat pentru a păstra o mică parte din el în stare buna.

1. Compost. Obişnuiesc să sortez deşeurile compostabile de restul deşeurilor care les din casa noastră şi pentru fiecare am o direcție: pentru compost folosesc lada de compost din capătul curții, iar pentru gunoi clasicul tomberon. Poate nu pare un pas prea mare dar este un pas din rutina mea zilnică de a proteja natura, un pas atât de usor, aş putea adăuga. Mi se pare mai mult decât potrivit ca ceea ce vine din natură să se întoarcă înapoi în natură şi să fie hraná pentru viermi, reducând, astfel, cantitatea de gunoi care iese anual din casa noastră.

2. Becuri. Împreună cu soţul meu am ajuns la concluzia că e mai bine atât pentru noi cât şi pentru mediul înconjurator să schimbam becurile conventionale cu cele economice. Se pare că alegerea unul bec economic in detrimentul unuia conventional reduce poluarea

3. Îmbrăcăminte. În fiecare an când colind rafturile magazinelor de îmbrăcăminte fast fashion (in perioada reducerilor) vad tot mia bine ce valoare mică are această modă atât de schimbatoare şi ce valoare mică are, în general, imbrăcămintea. E o problema deja dezbătută la nivel mondial poluarea provocată de companiile de imbracaminte fast fashion care produc atât de multe colecții pe an. Aşadar, în dreptul meu, am ales sa gasesc valoare in micile magazine second hand şi să caut întâi acolo articolele de care am nevoie. Şi fac şi economie de bani, dacă tot vorbim de avantaje.

4. Termostat. Avem centrală şi avem un termostat cu care lucrează mână-n mână (sau fir în fir). Nu ne lăfăim la mai mult de 20 de grade când suntem acasă (de multe ori nici la 20) şi ziua, pe perioada plecării noastre la muncă, ne asigurăm să scădem temperatura.

Bonus tip:

5. Produse cu ambalaje reciclabile. Produsele de îngrijire sunt o parte constantă în viața mea. Am aflat de curând că pot să am mai multă grijă de mediul înconjurător cumpărând produse româneşti din magazinul Gerovital. Nu numai că aleg produse calitative pentru tenul meu, dar am posibilitatea ca, atunci când golesc un recipient, să-l duc înapoi în magazin.

Sursă foto: farmec

Sper ca micile mele practici de acasă să vă fie și vouă de folos şi împreună să lucrăm la un viitor cel puțin la fel de verde.

Şi pentru că suntem la o nouă graniță între ani, obişnuim să ne stabilim noi obiective pentru cel care ne stă în față. E un exerciţiu provocator, un exercițiu care implică multă credinţă în ce va să vină; îndrăzneşti să îți întinzi limitele spre noi orizonturi şi să priveşti cu nădejde înainte dar accepți că viitorul e un loc necunoscut. Pentru 2022 eu îmi propun să am grijă de natură aşa cum am grijă de mine.

La pas prin Elveția

Când mă gândesc la Crăciun nu pot să nu am în minte și în inimă motivul sărbătorii. Cel mai frumos loc în care aș putea fi anul acesta și în fiecare an de Crăciun ar fi Betleem, în anul 0. Ce minute să vezi cu ochii tăi motivul unei sărbători atât de celebrate precum Crăciunul! Știu, nu sunt căzută de pe lună, deși există un motiv al sărbătorii, suntem foarte puțini cei care Îl mai purtăm în inimă. Dar, oricum ar fi, călătoria către Betleemul din urmă cu 2000 de ani nu este posibilă, nici dacă tatăl meu ar fi Bill Gates sau Jeff Bezos. Nu-mi rămâne de făcut, atunci, decât să mă prefac că învârt un glob pământesc, unul pe care nu îl am, de altfel, să mă prefac că închid ochii și, absolut întâmplător, mă prefac că pun degetul pe Elveția. Wow, sunt surprinsă. Continui jocul meu și mă prefac că tatăl meu este Bill Gates (sorry, mister Bezos) și pot să-mi fac toate poftele legate de această călătorie.

Nu am fost niciodată în raiul ciocolatei dar nici nu pot rata o asemenea ocazie: Crăciun 2021 în varianta elvețiană. Mă voi preface că voi merge în această călătorie minune cu ocazia acestor sărbători. Și, ca orice joacă de copil serioasă, trebuie făcute multe pregătiri. În primul rând, nu poate fi o călătorie solo și mă voi preface că papa Gates este binevoitor și ne dă buget dublu, dacă înțelegeți ce vreau să spun. În al doilea rând, când și unde, mai exact, trebuie stabilit. Avem tot bugetul din lume. Vom alege cel mai frumos loc dar ne vom asigura că ne întoarcem până pe 25 decembrie. Oricât de frumoasă ar putea fi acea țară, cel mai frumos loc în care poți să fii e acasă.

Așadar, știm unde, știm când, știm și că vom merge cu avionul, mai rămâne de făcut bagajul (eu doar pe al meu, să ne înțelegem). E prea devreme să pun hainele în bagaj, dar cu siguranță e nevoie de o listă. Încep cu cele trei cărți pe care le iau cu mine în orice concediu: una începută, una pe care vreau să o citesc și una de rezervă. De obicei sunt și din domenii diferite. Totuși, pot să mă laud că una sigur citesc. Apoi trecem la alte necesită care nu are rost să le menționez și ajung la partea cea mai distractivă: îmbrăcămintea. Dacă prin octombrie am mai povestit ce mi-aș lua de pe Answear.ro, acum urmează să completez garderoba cu alte câteva articole potrivite sezonului.

Pot spune că de câțiva ani nu am avut nicio iarnă fără pulover ca articol de bază. Pulovere lungi, pulovere scurte, pulovere cu nasturi, pulovere de toate formele și mărimile (de toate culorile, nu, let’s keep it simple). Știu că poate suna aproape clișeic dar, dacă mă gândesc la oamenii apropiați mie, nu văd la fel de mulți împătimiți de pulovere ca și mine, și cu siguranță nu pot pleca în decembrie în Elveția fără vreo câteva în valiză (și unul pe mine). Dar de câte pulovere să ai nevoie? Well, toți le avem pe ale noastre, fie că sunt pulovere, mănuși sau șosete.

Un alt articol fără de care nu pot porni la drum în frumoasa mea călătorie e perechea mult visată de cizme albe de piele https://answear.ro/h/cizme-albe.html. Va fi un vis (la propriu) să iau străzile Genevei la pas în pantofii mei noi, albi, în această iarnă.

Și, cum spuneam, în jocul meu mă prefac că am buget nelimitat dar, chiar și așa, am zis să nu profit de prea-multa generozitate a domnului Gates și să mă rezum la atât.

Acestea fiind zise, ne vedem pe 21 decembrie în centrul Genevei. Mă veți recunoaște după cizmele albe de pe Answear.ro.

* Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2021.

Brazi de sărbători

În fiecare an mă zbat să caut noi moduri interesante de a pregăti decorul de Crăciun. Există o așa bogăție de resurse online că, de multe ori, mi-e mai greu să aleg o temă după căutări. Din multitudinea de idei existente, se desprind două tabere: decorațiuni naturale cu brazi naturali și decorațiuni artificiale cu Brazi Artificiali.

Deși există posibilitatea de a crea un decor foarte frumos și fără brad, trebuie să recunoaștem cu toții că piesa de rezistență o constituie bradul de Crăciun. Parcă aduce în casă un colțișor al zâmbetelor; toată lumea găsește un motiv de bucurie în jurul lui: unii se bucură de cadouri, unii se bucură de timpul cu familia, unii se bucură de motivul sărbătorii și de Sărbătorit.

Și pentru că bradul de Crăciun nu e chiar cea mai nesemnificativă cheltuială în bugetul din luna decembrie, alegerea lui trebuie făcută cu un dram de chibzuință.

Sursă foto: Depozitul de brazi

Au trecut ani, poate zece sau mai mulți, de când am avut ultimul brad natural de Crăciun. Țin minte cum ne străduiam cu toții să-l potrivim cât mai bine în suportul de fier vopsit verde, greu, de altfel: cineva trebuia să țină bradul, cineva trebuia să potrivească bine picioarele și cineva trebuia să-și dea cu părerea. Era o corvoadă dar o corvoadă veselă. Nu am mai avut de atunci în casă aroma aceea specifică a bradului natural, nici chiar dacă am mai împodobit diferite colțișoare cu crengi de brad împrumutate de la vecini. Țin minte cum o dată la câteva zile trebuia să măturăm pe sub el și, dacă oricum te ferești să atingi un brad împodobit, de unul natural de ferești și mai mult. Orice atingere provoacă o ploaie de ace. Din nou, o corvoadă dar una de care îmi amintesc acum cu atât de multă bucurie.

Am avut până acum doi, poate trei ani în total în care nu am avut brad deloc. A fost „între sezoane”, și când spun asta mă refer la perioadele care urmau deteriorării unui brad artificial și veneau înainte de cumpărarea altuia nou. Da, am spus brad artificial. În acești zece ani sau mai bine am dus majoritatea sărbătorilor cu diverși Brazi Artificiali. Pe ultimul l-am cumpărat anul trecut.

Ei bine, v-am spus deja cum e să ai un brad natural (poate că unii dintre voi mai țineți minte). Haideți să vă povestesc puțin cum e să ai un Brad Artificial. În primul rând, economisești bani. Datorită faptului că, în condiții normale, rezistă de la an la an, nu mai ești nevoit să cumperi la fiecare Crăciun alt brad, ceea ce înseamnă o economie pe termen lung. Iar dacă alegem unul de bună calitate, investiția e cu atât mai mare.

Desfacerea lui e o plăcere mai puțin înțepătoare decât în cazul bradului natural iar partea cea mai bună e că poți să te joci cu ramuri după cum dorești: le poți așeza mai sus, mai jos, le poți îndoi, le poți chiar ascunde dacă vrei. Umplerea golurilor e mai ușoară când ai crenguțele după bunul plac.

Vreau să vorbesc mai mult despre economii. Sunt ferm convinsă că un produs calitativ e o economie mult mai mare decât un produs de slabă calitate. Deși acest lucru nu se reflectă mereu în preț, totuși acesta poate fi un indicator. În plus, un brad de Crăciun calitativ se poate recunoaște cu ușurință: se poate vedea cât de bine prinse sau mobile sunt ramurile principale, cât de dese sunt crengile, cât de plăcute la atingere sunt acele, și chiar culoarea poate fi un indiciu în acest sens. Mai nou, văd că tot YouTube-ul din Statele Unite e plin de brazi ninși, poate o veni și la noi moda. Poate nu. Personal, visez cu mai mult drag la un brad care să aibă luminițele de Crăciun incorporate în ramuri. Orice adaugi peste nu poate decât să iasă bine.

Vă las o provocare: merită un brad care rezistă cel puțin zece ani?

Ei bine, chiar dacă am deja pregătit un brad pentru anul acesta, am tras cu coada ochiului pe internet după Brazi de Craciun și am ajuns la Depozitul de brazi. Am fost plăcut surprinsă să văd că pentru o anumită sumă (nu vă spun, intrați voi pe site să vedeți), transportul este gratuit și, evident, îți alegi tu modelul dorit. Cred că în cazul brazilor naturali nu aș avea niciodată curajul să comand online. Deși înălțimea, poate, s-ar încadra în descriere, aș avea mari emoții la modul în care ar arăta. La Depozitul de brazi, în schimb, îți alegi modelul și ești convins că arată exact ca în poza de prezentare.

Sursă foto: Depozitul de brazi

În categoria de Brazi Premiul putem alege din alte cinci subcategorii: brazi full 3D, brazi ninși, brazi cu aspect real, brazi foarte bogați, brazi artificiali ieftini. Plus, bonus, există și pagina de brazi smart. Din toate aceste game, mi-au atras atenția brazi artificiali cu aspect natural și brazii foarte bogați.

Anul ăsta cred că decorul meu va avea în prim plan un brad artificial impunător și alături un alt Bradut artificial. Hmm… poate încă doi.

Voi ce decor vă propuneți pentru Crăciunul ăsta?

Sursă foto: galeria personală

* Articol scris pentru SuperBlog 2021.

Baie de revistă, mobilier de colecție

Este cineva care nu și-ar dori o baie de vis? Sau poate nu avem toți pe listă o baie nouă dar sunt sigură că nici eu, nici voi nu ați refuza oferta, dacă ar apărea.

Ei bine, eu îmi și doresc, și aș fi oricând gata să accept o ofertă bună, mai ales pentru că știu cât potențial are acel spațiu. Cred că nu doar în cazul meu e adevărat când spun că băile, în general, sunt cel mai neglijat spațiu din casă când vine vorba de amenajări sau design. Facem modificări atunci când trebuie (la modul grav) sau când mai avem nevoie de un răftuleț, de o cutiuță pentru agrafe sau de o poliță. Cele mai uzuale obiecte care suferă schimbări în baie sunt ambalajele produselor de îngrijire, perdeaua de la duș (pentru cei ca mine care doar visează la acel walk in shower cu ușă de sticlă) și, în cazurile fericite, covorașul de la ieșire din duș. Dacă are o altă denumire și nu covoraș, vă rog să nu ezitați să îmi spuneți și mie.

Așadar, cei de la Savini Dus au venit cu o provocare pentru toți visătorii la o baie mai bună. Savini Dus este o firmă care oferă atât de multe colecții, încât producătorii de îmbrăcăminte sunt invidioși. Sigur orice persoană care are în locuință o baie își poate găsi ceva pe propriile gusturi. Printre colecțiile mele preferate sunt următoarele: https://savinidue.ro/perla/, https://savinidue.ro/albatros/, https://savinidue.ro/linea/ și https://savinidue.ro/corallo/.

Deci, m-am pus pe studiat. Am știut de la început că îmi doresc să fac din baie un loc care să dea impresia de relaxare. Mărturisesc, petrec mai mult timp în baie decât mi-ar plăcea, dar, chiar și așa, mă ajută mult mai mult să-mi fac toate rutinele de seară într-un loc deloc aglomerat, minimalist, și funcțional.

Am început prin a vedea opțiunile disponibile la secțiunea Mobilier de baie de pe website, https://savinidue.ro/mobilier-de-baie/. Mi-a fost greu să mă opresc doar la una sau două variante. Toate mi s-au părut frumoase, practice și adaptabile spațiului meu. Atunci am decis să merg cu inspirația un pas mai departe și să accesez pagina de Instagram a celor de la Savini Due. Planul meu a fost să văd, din pozele publicate, care obiecte de mobilier îmi atrăgeau atenția cel mai mult și abia apoi să văd din ce colecție fac parte.

Pe lista mea au fost trei lucruri:

  1. Simplitate
  2. Eleganță
  3. Practicabilitate

Deci, să le luăm pe rând.

1. Simplitate. Știu că suntem diferiți, că ne plac lucruri diverse și avem fiecare ritmul nostru, dar cât de greu mi se pare acum să mai fiu înconjurată de aglomerație, multe stiluri, multe culori, multe, multe, multe. Am învățat să apreciez simplul și simplitatea. Less is more, se spune, și o cred.

2. Eleganță. Știu că sunt multe stiluri care circulă, și așa cum vin, așa trec, dar am învățat să, și atunci când vine vorba de design-ul băii, eleganța nu trece și, mână în mână cu simplitatea, fac baie bună.

3. Practicabilitate. Când vine vorba de spații de depozitare în baie, pot să spun că sunt codașă. Oricât aș încerca (cred că aș putea să încerc mai mult, dacă mă gândesc bine), nu reușesc să mă încadrez în ordine în rafturile și politețe pe care deja le am. Îmi doresc să nu umplu baia de dulapuri și dulăpioarele, nici să nu fie o bibliotecă cârpită în fiecare an pentru cremele și produsele mele de păr. Așadar, la capitolul funcționabilitate, this is a big deal for me. Baia perfectă ar trebui să fie simplă, elegantă și practică! Să fie adaptată nevoilor mele de zi cu zi fără să o umplu de clutter.

Am trecut prin toate cele trei secțiuni de pe pagina Mobilier de baie, am văzut multe moduri de a le integra în spațiu pe pagina de Instagram și am ajuns la concluzia că varianta cea mai potrivită pentru mine o reprezintă colecția Sole.

Un design simplu, elegant și generos cu spațiul. Cea mai bună alegere pentru mine.

Spune-mi, care sunt lucrurile după care te ghidezi tu când vrei să-ți schimbi baia?

* Articol scris pentru SuperBlog 2021.

Cadouri cu suflet

Este teribil ca viața să-ți ia pe cineva drag pe nepregătite. fără să ai ocazia să-ți iei La revedere, fără un sărut de rămas bun, fără o ultimă îmbrățișare. Fragilitatea vieții este un lucru atât de neglijat, este o lecție pe care o învățăm, uneori, cu forța. Este o lecție dureroasă care poate lăsa urme chiar pe viață. Îți trăiești în continuare viața dar nu mai ești același; ceva din tine s-a frânt, s-a rupt, și a intrat în mormânt odată cu sicriul. Mi-ar plăcea să spun că ce scriu e doar o poveste ruptă dintr-o dramă sau dintr-un film de groază dar, din păcate, este viața reală, partea ei mai puțin roz.

Trăim ca și cum am fi veșnici pe pământ și nu ne gândim că, într-o zi, ni se parte întâmpla chiar nouă.

Am condus deja multe sicrie ale celor mai dragi oameni pe ultimul drum, prea multe, parcă, pentru doar primul sfert de secol din viața mea. Au fost momente sfâșietoare, momente în care a trebuit să fiu trup și suflet, momente în care poate totul depindea de mine, momente dureroase.

Știu că toate lucrurile lucrează spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu (Epistola către Romani 8:28) și e bine să nu ne dorim să schimbăm lucruri din trecutul nostru, dar dacă ar fi fost să mă întrebe pe mine Dumnezeu, aș fi ales alt bine. Ce mult mi-ar fi plăcut atunci să țină cont Dumnezeu de părerea mea și de rugăciunile mele.

N-a făcut-o.

Ca orice creștin român adevărat am ținut doliu în port. Mult, foarte mult timp. Am ținut până când am considerat că nu mai e cazul. Luni, să zicem. Adevărul e că, deși hainele au mai prins viață, doliul din suflet nu s-a sfârșit nici acum. Au fost multe nopți de plâns, multe amintiri frumoase dar dureroase, și, din păcate, și multe regrete.

Regret toate momentele pe care nu le-am apreciat. Regret toate momentele în care am lăsat supărarea sau mânia să fie mai importantă decât persoana. Regret toate amintirile neînregistrate și toate cadourile neoferite.

Eu rezonez foarte bine cu cadourile și de mulți ani trăiesc cu convingerea că mamele, fiicele și celelalte persoane importante din viața mea nu trebuie să primească cadou doar când e o ocazie. E o ocazie în fiecare zi! Simplu fapt că acea persoană specială ți-a mai fost lăsată încă o zi e o mare ocazie, și ar trebui să te bucure această binecuvântare. Nu sunt absurdă, nu putem face cadouri în fiecare zi fiecărei persoane importante din viață, dar, cu siguranță, mai des decât de Crăciun și de ziua de naștere putem.

Regret, așadar, multele ocazii și „neocazii” în care aș fi putut să-mi pun sufletul într-un buchet de flori sau într-o ciocolată sau într-o felicitare.

Și mai regret ceva.

Regret toate amintirile frumoase pe care nu le-am imortalizat. Cel mai greu mi-a fost când, după luni și după doliu, mi-am dat seama că am uitat vocea ei, am uitat cum sună. Mintea mea nu mai putea percepe deloc sunetul glasului ei, nu-l mai putea reproduce. Aș fi dat ORICE să am un filmuleț, o înregistrare în care să o mai aud o dată. Mi-a spus de multe ori că mă iubește și că mă susține în orice direcție aș lua-o dar ce n-aș da să-mi mai spună o dată, să o mai aud o dată.

Ce n-aș fi dat ca cei de la Anyoli să fie atunci și să-mi spună: „Salut! Știm că acum ai tot ce îți dorești și crezi că nimic nu se poate întâmpla, dar nu e așa. Uite, îți oferim acest lănțișor cu pandantiv în care ai, de fapt, cel mai frumos și important lucru pe care ți-l vei putea dori vreodată: vocea ei.”

Sursă foto: Anyoli

Anyoli nu este o firmă, așa cum poate pare. Anyoli este o cale. Prin gama largă de bijuterii pe care le oferă, Anyoli deschide drumul către sufletul celui care îl primește.

Poate nu v-am convins încă. Să zicem că intri pe site-ul Anyoli.ro și mergi la secțiunea lantisoare cu pandantiv. Alegi modelul dorit, îl adaugi în coș, și apoi îți pui sufletul înăuntrul lui. Poți să înregistrezi un filmuleț, să încarci o poză, să inserezi un link sau chiar un mesaj text. Odată ce bijuteria ajunge la destinatar, nu trebuie decât să-și instaleze pe telefon aplicația Anyoli și, cu Wi-Fi-ul sau datele mobile și cu NFC-ul pornit, să atingă bijuteria cu telefonul. Pe ecran va apărea mesajul tău de suflet pentru persoana dragă. Peste un timp poți și să schimbi mesajul, dacă dorești acest lucru.

Acum mă credeți că mi-aș fi dorit din tot sufletul să am parte de o asemenea bijuterie? Să pot să port mereu, deasupra inimii, mesajul dragei mele dragi, oriunde aș fi.

Ocazii precum o nuntă, un botez, absolvirea sau ziua de naștere pot fi mai mult decât potrivite pentru un asemenea dar. De asemenea, o zi normală în care te bucuri de viață și de sănătate poate fi o ocazie la fel de specială pentru un asemenea cadou. Și nu trebuie să te rezumi doar la un lănțișor. Anyoli oferă o gamă largă de bijuterii cu suflet: coliere, brățări, butoni, cercei, inele și pandantive. Cu siguranță, există suficiente opțiuni din care se poate alege.

Vă las acum un mesaj frumos, rostit de o mamă și împachetat într-o inimioară.

* Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2021.

Garderoba toamnă-iarnă

Nu știu dacă vi s-a întâmplat și vouă să căutați ceva pe un site și, având la dispoziție mai multe variante, să trimiteți zeci de linkuri cu produse pe aplicațiile de mesagerie pentru a le salva. Of, săracii soți și prieteni. Eu am trecut de multe ori pe acolo; la finalul sesiunii de căutări rămâneam cu o listă luungă de linkuri, multe dintre ele cu poze asemănătoare, pe care ajungeam să le deschid de mai multe ori pentru că nu mai știam care era ultimul văzut. Cu siguranță, nu e cel mai eficient mod de a face cumpărături online.

Spre deosebire de coșul de cumpărături, wishlist-ul e locul unde am toată libertatea să adaug orice articol care îmi place la prima vedere și pe care mi l-aș dori. Acolo nu sunt constrânsă nici de buget, nici de garderoba mea deja existentă sau de tendințe, nici chiar de numărul de magazine online la care ar trebui să-mi fac cont. În wishlist, singura mea limitare e imaginația și preferințele mele. Și, spre deosebire de coș, în wishlists e chiar recomandat să adaug cât mai multe opțiuni.

Sursă foto: editat în Canva, imagini de pe GLAMI

Ei bine, așa am făcut și pe GLAMI. Glami este un motor de căutare care cuprinde peste 400 de magazine de modă, atât naționale cât și internaționale. Practic, caut cizme și găsesc toate variantele disponibile ca și cum aș fi pe site-ul unui singur magazin.

Așadar, la sesiunea de toamnă a cumpărăturilor online am ales să nu mai fac compromisuri și să merg la sigur cu GLAMI wishlist. De ce sesiune de toamnă? Pentru că, odată cu instalarea frigului, curățenia în garderobă e pe cale să înceapă. A trecut un sezon cald și am putut observa care au fost lucrurile pe care le căutam mai întâi în dulap, și care au fost cele pe care le alegeam doar din lipsă de opțiuni (în cazul fericit în care ajungeam să le aleg, până la urmă). Așadar, înainte de orice sesiune de cumpărături are loc o mare sesiune de curățare a dulapului. Din articolele rămase le caut pe cele care ar trebui să fie în orice garderobă de bază și apoi caut lipsurile. În cazul meu, în materie de fashion, treaba e colorată: ori sunt mult prea casual, ori direct pe tocuri. Deci, treaba asta cu „eu cu ce mă îmbrac” nu e atât de simplă pe cât mi-ar plăcea.

În această perioadă din viața mea tind să mă orientez mai mult către elegant, către rochii, pantofi cu toc și alte articole care ies puțin din rutină. Așadar, primul lucru căutat pe GLAMI au fost rochiile. Avantajul unui wishlist e că poți vedea ca într-un colaj toate articolele care ți-au plăcut și le poți compara dintr-o privire. Poți vedea instant care rochie sau pereche de pantaloni e mai frumoasă, care ți se pare că s-ar așeza mai bine pe tine și care are prețul cel mai avantajos. Nici că se putea mai simplu!

Așadar, am adăugat în wishlist șase rochii care mi-au plăcut la o primă căutare. Mergem apoi la încălțăminte: și de sezon, și la reducere. De fiecare dată îmi cumpăr încălțămintea pentru vară, iarna, când prețurile sunt cu mult reduse. Așadar, sandale să fie. Pe lângă sandale, era nevoie să mă uit și pentru ceva de sezon, o pereche de cizme cu toc. Adăugat.

Pentru completarea garderobei știu că am nevoie de un palton sau o geacă mai lungă, care să vină mai jos de genunchi. M-am uitat printre opțiuni și chiar am avut de ales. Îndrăznesc să spun că orice tip de personalitate, garderobă și gust își poate găsi paltonul perfect pe GLAMI. La final, am aruncat doar un ochi la pantaloni și accesorii și am mai umplut două rânduri de articole în lista de dorințe.

Nu-mi mai rămâne de făcut decât să analizez opțiunile adăugate în lista de mai sus și să iau o decizie. Sunt sigură că, având în față toate aceste variante, alegerea va fi cea corectă.

* Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2021.

Pregătire pentru sărbători

Anul acesta, izul de sărbătoare a venit mai devreme. De la începutul lunii noiembrie am început să îmi umplu mintea cu inspirație pentru Crăciun legată de decorarea casei sau bunătăți pregătite în bucătărie.

Am crescut într-o familie în care pregătirile de Crăciun erau o treabă serioasă și, având și o mamă, și o bunică la bord, erau cu ușurință lăsate pe ultima sută de metri. Îmi amintesc cu drag imaginea lor din bucătărie, într-una din serile de după 20 decembrie, frământând cornulețele sau umplând cojile de nuci făcute cu o zi înainte. Să nu mai spun de cozonaci. Erau cel mai doriți în momentul în care erau fierbinți, abia scoși din cuptor, dar trebuia, cu toată răbdarea din lume, să aștept să se răcească (puțin) înainte de a-i frânge (la noi prima bucată nu mai ajungea să fie tăiată cu cuțitul).

Am crescut se pare (așa zice buletinul și locul meu de muncă) și de câțiva ani sunt eu responsabilă pentru pregătirile de Crăciun în familia mea (chiar și fără să recitesc această frază, îmi dau seama cât de bătrânește sună). Așadar, în primul an în care am avut acest nou titlu, Pregătitor al sărbătorilor, mi-am luat slujba în serios și, printre telefoanele la lucru, printre Excel-uri, mai cu un telefon la bunica, cu un ochi pe internet, m-am apucat de treabă. Am făcut și cozonac, și crinkle cookies, și cornulețe dar, vai, doar eu și Dumnezeu știm ce maratoane de copt am avut în ultimele 2 seri înainte de Ajun.

Așa că, de atunci, m-am învățat minte și îmi planific meniul dulce cam… de pe acum. Pregătesc din timp toate aluaturile și compozițiile și le țin bine la rece până când va veni momentul ca doar să le pun la cuptor.

Anul acesta am zis să îmi dau răgaz până la începutul lunii decembrie. Am în bucătărie o parte din instrumentele care mi-ar trebuit pentru #Craciun2021 dar trebuie să recunosc că mi-ar prinde bine să găsesc prin 25 noiembrie sub brad câteva din ustensilele care-mi lipsesc.

1.Sucitor

Pe cât de banal sună, pe atât de gravă e situația. Cred că am încercat orice coadă de lemn din bucătărie în loc de sucitor: lingurile lungi de lemn, coada de la ciocanul de șnițel și multe alte ustensile. Sucitor să fie. Și, pentru că e un articol de care într-adevăr am nevoie, m-ar ajuta cel mai mult să fie unul pe care să mă pot baza, pe la magazin online Dajar.

Sursă foto: Dajar România

2. Formă de tartă

Mă mir și eu când mă gândesc la câte tarte și plăcinte dulci sau sărate am început să fac. Și, cu siguranță ceva ce îmi iese atât de bine nu va fi trecut cu vederea de aceste sărbători. Îmi doresc o tavă cu diametrul de 31 cm, roșie, sub marca Ambition România.

3. Chafing dish

Obișnuiesc să am destul de des un număr mare de invitați la masă și încălzirea mâncării nu e partea cea mai amuzantă atunci când ai casa plină de oameni flămânzi, cu atât mai mult de sărbători. Așadar, trec pe listă și un chafing cu vas termorezistent a la Dajar România, ca mâncarea să-i aștepte deja încălzită.

Sursă foto: Dajar România

Așadar, lista mea de dorințe este gata. Acum, pot doar să trimit lista unde trebuie și să aștept cuminte ziua de 25 noiembrie, ca pe 25 decembrie bunătățile să fie gata și calde.

* Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2021.

Povești cu zâne și pietre prețioase

* Articol scris pentru SuperBlog 2021.

În poveștile cu zâne se spune că puterea lor stătea în cristale. Ce or avea, oare, acele pietre naturale, maiestuos pictate de Marele Artist, de erau așa speciale, nu știu. Dar un lucru știu sigur: erau magice.

În povestea noastră de astăzi vom vorbi despre o zână bună pe nume Agnes. Nu era o zână care locuia în pădure, nici într-un sat al zânelor și nici măcar într-o poveste. Era o zână care locuia în camera stăpânei sale bune, Miriam. Micuța noastră zână Agnes era nedespărțită de stăpâna ei. Mergea cu ea peste tot: la școală, pitită în ghiozdan, la bunici, în parc. Așa se făcea că o ajuta chiar și la teme, după atâtea ore petrecute la școală.

– Deci, 2×3, cât face 2×3?
– Hmmm… 5!
– Nuu, nu le adunăm, le înmulțim!

Viața lui Miriam era mai frumoasă cu Agnes și cu Ivan, cățelul ei. Acesta le proteja pe amândouă, fie de oamenii răi de afară, fie de alți căței supărați din parc.

Agnes a ajuns la Miriam când fetița avea doar 5 ani. De ziua ei, a primit de la bunica sa un pandantiv superb cu piatra lunii. Bunica i-a spus că e un pandantiv foarte special și i-a spus să-l poarte în permanență căci nici nu știe când i-ar putea fi de folos. Fetița nu a știut atunci ce însemnau vorbele bunicii dar, pentru că bunica nu a dezamăgit-o niciodată, o credea pe cuvânt. Din acea zi, l-a purtat peste tot.

StoneMania

Într-o seară, la puțin timp după ziua ei, pe când o aștepta pe mama să-i citească povestea de culcare, la fereastră a strălucit o luminiță. Părea ca un chibrit sau ca o lumânare micuță care abia mai pâlpâia. Fetița, curioasă și puțin temătoare, s-a apropiat de fereastră și a tras la o parte doar un colț din draperie. Pe pervazul de afară se vedeau niște aripi ca de fluture, unul mult mai mare decât cei obișnuiți, și mult mai luminos, precum un licurici.

Fetița a deschis repede geamul și a luat fluturașul luminos de pe pervaz.

Nu s-a zbătut deloc, gândi fetița. De obicei fluturii zboară. Dar nu am mai văzut fluturi iarna.

Toate aceste gânduri îi zburau în minte fetiței în timp ce aducea comoara înăuntru.

Închise geamul, desfăcu mânuță și… Ce?!

– Tinker Bell?!

Nu, nu putea fi Tinker Bell, nu avea rochița verde. Era o micuță creatură ce avea părul negru, prins într-o coadă frumoasă la spate, și purta o rochiță roșie. Și, în plus, Tinker Bell avea mult mai multă energie. Această ființă părea bolnavă.

Cum mama nu apăru încă să-i citească povestea, Miriam luă mica creatură, o puse pe piept și trase plapuma pe amândouă ca să o încălzească. Se gândi că de la frigul de decembrie se simțea așa:

Afară e mult prea frig să ieși doar în rochiță.

Când ajunse, mama nici n-a observat-o de după plapumă, atât de mică era. Puțin mai mare decât mâna fetiței. Mama îi citi fetei o poveste nouă, o sărută pe frunte și plecă.

– Noapte bună, Miri!
– Noapte bună, mami!

Acum că povestea se termină, era timpul de culcare. Dar fetița nu știa ce să facă cu noul ei musafir nepoftit care încă părea că mai doarme. Îi era frică să o lase lângă ea îi pat ca nu cumva, în timp ce doarme, să se așeze pe ea. Stătu ce stătu și își aminti că în dulap avea o cutiuță de la perechea nouă de pantofiori pe care a primit-o de la părinți de ziua ei. Nu s-a gândit de două ori și a sărit din pat, direct spre dulap. A scos pantofiorii, i-a pus în locul cutiei în dulap și a căutat cel mai pufos fular împletit de bunica.

Așa, unde să-i punem patul? Pe jos s-ar putea să fie frig, pe dulap prea cald, pe calorifer mult prea cald. Hmm… știu! O s-o pun pe noptieră lângă mine.

Zis și făcut. Fetița avea o noptieră destul de încăpătoare, așa că lângă lampă avea suficient spațiu pentru o cutie de pantofiori. În plus, era chiar un loc special: acolo ținea colierul primit de la bunica, pe care îl dăduse jos chiar înainte să fugă la geam.

Lăsă cutia, o puse pe mica ființă la culcare, stinse lumina și somn.

Dar, ce să vezi, pe întuneric, aripile zânei străluceau.

– Nu-i nimic, mă voi culca cu spatele la noptieră.

Și așa făcu. Dar, pe măsură ce noaptea trecea, aripile ei străluceau tot mai puternic.

– Bună?
Ce multă lumină e în cameră! gândi fetița când deschise ochii. Mi s-a părut că a vorbit cineva. Of, cred că am adormit fără să sting veioza.

Se întoarse și nici nu observă că veioza era stinsă că, din cutie, răsăreau niște ochi negrii, frumoși, mici, ca de zână. Fetița, mirată, se ridică și căscă ochii mari la cutie. Se pare că noua ei colegă de cameră era trează și plină de viață.

– Ești o zână?!
– Da, sunt… sunt Agnes, zâna tocilară.

Fetița o privea cu ochii mari, încremenită să vadă și să audă toate cele ce se întâmplau.

– Nu știu cum m-ai găsit dar sper că nu te-am deranjat. Încercam să ajung la o piatră să prind putere dar nu-mi amintesc prea multe de pe drum.
– La o piatră? Așa ca Tinker Bell?
– O știi pe Tinker Bell?!
– Da, toată lumea o știe!
– Da?! confuză, zâna nu mai știa ce să spună.
– La o piatră? La ce piatră?!
– Caut piatra lunii, ea e cea care îmi dă puterea și energia ca să trăiesci. Fără piatra lunii nu am energie, sunt mereu supărată și mohorâtă și, la final, încet încet mă sting.

Chipul fetiței se umplu de bucurie. Pe loc înșfăcă minunatul pandantiv de la bunica și i-l arătă lui Agnes.

– Uite, am și eu unul!
– Este minunat!
– Și cum te ajută să trăiești?
– E suficient să dorm lângă unul și voi fi bine.
– Zânele dorm?
– Da, și zânele dorm. Tot noaptea, ca și oamenii.
– Și tu ce putere ai?
– Eu sunt zâna care stă cel mai mult în bibliotecă și mereu învață lucruri. Mereu știu răspunsurile la întrebări legate de orice. Îmi iau puterea de a învăța, de a mă concentra și de a reține din cuarț. De fiecare dată când doar mă uit la cuarț îmi amintesc pe loc răspunsul. Acum, ce-i drept, sunt cam amețită dacă mă gândesc la matematică.
– Cuarț? Ce e cuarțul?
– Cuarțul e o piatră foarte frumoasă de culoare roz care, la fel ca și colierul tău, arată foarte frumos ca bijuterie. Multe femei poarte fie coliere, fie cercei cu cuarț.
– Și eu am cercei!
– Ai cercei cu cuarț?!
– Nu, am cercei cu Tinker Bell.
– A, ok.
– Dar, stai așa, știu eu pe cineva care s-ar prea să aibă. De dimineață mergem să vedem. Până atunci, dormi în cutia ta să prinzi putere.

StoneMania

Ziua de sâmbătă ce a urmat a fost ocazia perfectă ca familia să facă o vizită bunicilor. Pe nerăsuflate, micuța Miriam a fugit din mașină direct în brațele bunicii care o aștepta la ușă și a întrebat-o dacă mai are pentru ea ceva să se înzorzoneze.

Bunica a zâmbit în colțul gurii și a dus-o la colecția ei de cristale și pietre prețioase.

– Ce ți-ar plăcea de aici?
– Oaaau, bunico, ce multe ai!
– Da, le-am adunat o viață întreagă, de când aveam și eu cinci ani, ca și tine. Mai nou, multe dintre ele sunt de pe internet, de pe site-ul acela pe care mi l-a arătat mămica ta.
– Ai ceva roz?
– Roz? Acest cuarț roz?
– Oau, bunico, ce cercei frumoși!
– Sunt cerceii mei preferați din cuarț. Dar de acum se pare că sunt ai tăi.
– Mulțumesc, bunico!

Din acea zi, nici Miriam nu a renunțat la Agnes, nici Agnes la Miriam.

Photo by Edz Norton on Unsplash

* Articol scris pentru SuperBlog 2021.

Money talk

Primul curs de educație financiară l-am ținut în anul III de facultate. A fost o discuție nu foarte lungă dar consistentă despre buget: importanța bugetului, cum realizăm unul și, la final, un exercițiu practic. Cursanții, alți studenți din universitate, au fost împărțiți în echipe și au primit un personaj, un scenariu și o temă. Unii dintre ei l-am primit pe Paul, student în anul II, un băiat cu un loc de muncă cu jumătate de normă la o cafenea; Paul voia ca, după ce termină facultatea, adică după anul III, să își cumpere o mașină. Ce ați face dacă ați fi Paul?

Photo by Emil Kalibradov on Unsplash

Colegii mei studenți, participanții la curs, s-au lovit de prima provocare: cum s-ar putea ține Paul de un plan dacă nu știe pe unde e cu banii? Au înțeles atunci cât de important este să aibă un buget lunar: dacă Paul nu se încadra în fiecare lună într-o anumită sumă de bani la categoria „mâncare”, era posibil ca jumătate de lună să meargă pe jos. Așadar, zis și făcut. Toată lumea s-a pus pe treabă.

Fiecare grupă a început cu ce e mai important, economiile. Dacă nu punem economiile la începutul bugetului, cu siguranță la finalul lunii nu vom mai avea ce pune. Au calculat studenții cam cât ar trebui să pună Paul de-o parte în fiecare lună astfel încât, la finalul anului III, să-și poată cumpăra o mașină. După ce au scăzut din totalul veniturilor economiile, au distribuit restul banilor în celelalte categorii. Facturile și plățile obligatorii a mereu prioritate. La final, al nostru Paul mai avea doar 150 de lei pentru mâncare, transport, îmbrăcăminte și orice i-ar mai fi poftit inima.

Un exercițiu destul de îndrăzneț. Câți dintre noi ne-am putea pune în pielea personajului nostru și să trăim doar cu 150 de lei într-o lună?

Ceva trebuia făcut.

Era clar că Paul nu mai putea să-și cumpere mașina mult dorită și era nevoit să reducă bugetul pentru ea. Aici, în goana disperată de a găsi o soluție, intervine o altă lecție înțeleasă mai bine de studenți: reducerea cheltuielilor.

Când vorbim de reducerea cheltuielilor ar trebui să avem în vedere atât achizițiile viitoare cât și cele curente. Paul era nevoit să facă cele mai înțelepte decizii financiare zi de zi ca să rămână pe linia de plutire. Așadar, #smartshopping era un termen nou și foarte prezent în vocabularul lui. Nu mai putea să meargă la magazin și să cumpere orice își dorea. Paul avea nevoie de un tool de comparare a prețurilor, iar cel mai bun de pe piață este cel de la CashClub, unde poți găsi tot ce își dorești. Așa avea să se asigure că profită de oferta cea mai bună și rămânea cu cât mai mulți bani în buzunar. De asemenea, lista de oportunități oferită de cashclub nu se oprește aici: Paul putea profita de cupoane de reducere la un număr foarte mare de magazine.

Psss…. am auzit că de Black Friday găsești cele mai bune oferte pe CashClub.

Sursă foto: CashClub

Nici vorbă acum să mai facă risipă. Unde mai încape faptul că personajul nostru putea profita de funcția de cashback, prin care să primească o mică parte din suma plătită înapoi. Era mai mult decât și-ar fi putut dori!

Bun, au rezolvat studenții noștri cu economiile și cu reducerea cheltuielilor, dar tot nu era suficient. Paul avea un venit stabil, salariul lui de la locul de muncă part-time, dar chiar și așa era la limită, chiar și cu economisire și cu strângerea curelei. Paul avea nevoie de un venit suplimentar. Partea mai grea venea din faptul că, student fiind, nu avea mult timp rămas liber după cursuri și serviciu. Paul avea nevoie de o soluție care să lucreze singură pentru el, ceva ce să nu necesite mult mai mult efort sau implicare. Paul cu siguranță uitase de posibilitatea de a realiza venituri prin linkurile de afiliere de la fiecare magazin disponibil pe platforma Cashclub. Avea posibilitatea să distribuie tuturor prietenilor lui linkuri de afiliere și să aștepte ca ei să facă achiziții. Simplu și rapid!

Deja situația lui Paul se îmbunătățea. Știa cum să economisească și să facă #smartshopping, și acum știa cum să genereze un venit suplimentar. Făcuseră studenții un calcul că, dacă Paul e mai harnic într-o lună, ar putea distribui linkul său de referral unui număr așa de mare de oameni încât, calculând rata de conversie, ar putea strânge o lună în avans economii la mașină.

Sursă foto: CashClub

Studenții erau încântați. Acum, noțiuni precum buget, economii, cheltuieli sau venituri erau mai aproape de adevăr pentru ei, iar partea bună e că experimentul a fost făcut pe bietul nostru personaj, studentul Paul.

* Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2021.