Dragului meu…

large1

Încă te aştept. Nu te cunosc, nu ştiu cine eşti, cum te cheamă, dar ştiu că exişti. Nu ştiu ce visuri şi idealuri ai în viaţă, dar sunt sigură că mă cauţi şi că te gândeşti la mine. Mă rog în fiecare seară pentru tine, printre suspine negrăite. Sunt nerăbdătoare să te aflu, să-ţi cunosc sufletul. Ştiu că e ca al meu: deşi împovărat, greu, încă-şi mai găseşte puterea să spere, şi speranţa aceea care se manifestă prin strălucirea ochilor. Mă întreb ce culoare au. Oare sunt căprui, sau albaştri? Verzi oare?  Oricum ar fi, sunt sigură că sunt minunaţi şi strălucirea lor este unică. Te simt. Dintre miile de gânduri reuşesc să-ţi creionez figura. Uşor alungită, cu un zâmbet alb, impecabil, nas potrivit, cu ochi mari şi freza puţin ciufulită. Eşti tot ce-am dorit vreodată. Simt că parcă te ştiu dintotdeauna. Tu, dragul meu, ai un suflet atât de mare. Eşti oricând gata să faci binele şi să-i ajuti pe alţii,  preţul nu contează. Tu nu dai adevărul pe nimic. Tu eşti genul de om care emană căldură chiar şi în cele mai reci situaţii. O fire atât de deschisă, încât poţi găsi fericirea chiar şi în lucrurile minore ale vietii, în detalii. În schimb devii rece la cruzimea lumii acesteia. Şi când se întâmplă asta, taci. Te opreşti, tragi aer în piept şi îţi iei o clipă de răgaz, o clipă în care să meditezi. Eşti tipul omului care analizează fiecare situaţie, dar totuşi nu devine orbit de această luciditate. Eşti realist; de aceea poţi să oferi mereu un sfat înţelept, o mustrare sau o încurajare. Eşti diferit, căci înţelepciunea ta nu e omenească, ea întrece orice pricepere; asta şi datorită multelor cărți citite. Sunt sigură că nu trece o zi fără să lecturezi ceva. Mă întreb ce-aş putea găsi în biblioteca ta. De la romane până la studii psihologice, îi ai cuprinşi pe toți marii autori şi poeţi. Nici cu muzica nu stai mai prejos. Sigur pasiunea ta pentru clasici te-a împins să studiezi un instrument. Sau poate ai o viziune atât de largă încât de la nişte simple note îţi poţi închipui un întreg tablou. Eşti un artist.Tu, dragul meu, eşti unic. Te regăseşti în cuvintele mele? Sunt sigură…

Ce aş putea să-ţi spun despre mine? Probabil deja m-ai citit. Probabil că deja îmi conturezi chipul în mintea ta. Oare cum mă vezi? Oare ce gânduri ţi-au trecut prin minte când ai citit aceste câteva rânduri? Ce-ai simţit în al tău suflet când ai citit descrierea-ţi proprie scrisă de o necunoscută? Te-ai tulburat? Poate ai rămas pentru o clipa fără cuvinte, dar apoi ai început să meditezi. Eu… eu nu am nimic special de oferit: doar dragostea şi respectul de care tu ai nevoie. Nu e mult dar e tot ce am. Dacă vrei, aş putea să le împachetez frumos, cu fundiţă şi să ţi le ofer de tot. Dar asta doar când vei veni.

Abia aştept acel moment: prima noastra întâlnire. Nu stiu cum va fi, pot doar să o visez şi să sper că va fi în cel mai romantic mod posibil. Doar noi doi, singuri, privind un apus tumultuous, dar totuşi calm. La o oarecare depărtare, într-o linişte mortuară, ne vom privi îndelung şi vom zâmbi. Va fi destul să ne înţelegem pentru că, ce ar mai fi vorbele noastre, dacă nici măcar tăcerea nu o înţelegem; nu ar avea nici un rost. Am fi ca doi străini, stingheri, pribegind în lung şi în lat, în zadar. Tot ce am face ar fi sa ne luptăm cu morile de vânt. Dar asta nu se va întâmpla pentru că deja ne-am sincronizat inimile sa bată în acelaşi timp.

Ar mai fi atât de multe de spus, dar e timpul să lăsăm tăcerea să vorbească. Până atunci, nu uita că eu încă te aştept

2 gânduri despre „Dragului meu…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s