Ea, regina

musicUau. Asta… nu e a mea. Nu, nu! Asta nu poate fi a mea! Vioara mea n-a sunat niciodată… aşa. Pentru prima oară i-am văzut adevărata frumuseţe, pentru prima oară m-am bucurat că e a mea, pentru prima oară am auzit-o cu adevărat. De ce spun asta? Spun asta pentru că în mâinile mele e doar o cutie de lemn cu formă ciudată şi băţ. În mâinile mele, acel obiect nu are nici o valoare. Dar, atunci când o ia în mână maestrul, e mai mult de atât. Şi taci. Abia dacă mai respiri la sunetul arcuşului pe cele patru corzi. Şi totul se armonizează perfect. Chiar şi acea formă ciudată se acordează după melodie.

Aşa suntem şi noi. Suntem nişte viori în mâinile Maestrului. Pe de-o parte Maestrul manufacturier, pe de cealaltă parte a Maestrului muzician. Toţi suntem făcuţi după acelaşi tipar dar fiecare din noi avem trăsături unice. Lucrul cel mai important este că purtăm în noi semnătura Meşterului care ne-a făurit. Cu câtă dragoste, cu câtă atenţie… Şi, ca orice vioară, în mâinile unui nepriceput nu avem nicio valoare. Dar în mâinile Lui devenim comori.

Mai rămâne doar să luăm o hotărâre: o să mergem după melodia lumii acesteia sau ne vom lăsa conduşi de El?

2 gânduri despre „Ea, regina

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s