Povești sustenabile

Dacă mâine ai pierde tot, ce ți-ar mai rămâne?

E o întrebare la care mulți oameni pe care îi cunosc caută răspuns. Au pierdut de mult „totul”, undeva prin generațiile trecute, și caută zi de zi să își îmbunătățească traiul. Cu toții îi știm, de fapt. Când vrem să facem o faptă bună, sunt primii care apar în gândurile noastre. Sunt acei oameni care stârnesc un sentiment de compasiune în inimă și pe care încercăm să-i ajutăm oferindu-le resursele necesare. Noi ne simțim mai bine și ei sunt mai câștigați, credem noi.

Am învățat în ultimul an că pentru un astfel de om, darul tău poate fi o povară, chiar dacă niciunul din voi nu crede asta: el nu știe să gestioneze banii sau resursele pe care i le dai, iar tu pleci cu buzunarul mai ușor. Dacă ar fi să privim lucrurile în mod rațional, ne-am putea da seama că un om care nu gestionează bine o sumă mică de bani nu va putea gestiona nici o sumă mai mare primită peste noapte. Nu e vorba de cât, e vorba de cum.

Așadar, putem trage concluzia că o infuzie de capital nemuncit nu ar aduce automat obiceiuri bune sau o soluție pe termen lung.

Care este, atunci, varianta optimă pentru categoria aceasta de oameni (în general, oamenii ajutați social cu mult înainte de vârsta pensionării și apți de muncă fizică)?

Prin ochii noștri pare că ei nu au și trebuie să le dăm ca să aibă și să poată face. Dar dacă ne-am uita mai bine la ceea ce totuși au? Dacă ne-am provoca să vedem resursele de care ei dispun? Care sunt lucrurile pe care le posedă?

Așa a început povestea lui Jacques. Jacques trăiește într-o țară îndepărtată, este căsătorit și are trei băieți. Provenind dintr-o zonă defavorizată, a avut parte de un nivel de educație limitat și a devenit un adult sărac, cu foarte multe datorii, care nu-și putea trimite copiii la școală.

S-ar fi încadrat perfect în categoria oamenilor cu nevoi sociale despre care am povestit mai sus.

Cu ce se ocupa Jacques, poate vă întrebați. Probabil că mai lucra cu ziua când reușea să găsească ceva. În restul timpului făcea treabă pe lângă casă și la vaci. Viitorul nu părea unul roz pentru el și familia lui.

Sursă foto: Frisomat.ro

Într-o zi, un mentor al unei organizații de dezvoltare a ajuns în satul lui Jacques. În anii aceia, organizația în cauză și-a îndreptat privirile spre țara lui și a încercat să întindă o mână de ajutor într-un mod diferit și durabil. Așa că, această companie a echipat o serie de mentori pe care i-a trimis înapoi în satele lor să-i ajute pe alții să facă un pas înainte.

Așadar, întâlnirea între cei doi a avut loc. În încercarea de a vedea partea plină a paharului, mentorul l-a întrebat pe Jacques: Ce ai? O întrebare simplă pentru el care a primit un răspuns la fel de simplu: Nimic. Nemulțumit, mentorul a insistat și l-a întrebat din nou: care este o resursă de care dispune. După multe încercări de a se da bătut, bărbatul a dat un răspuns satisfăcător: două mâini. Acestea erau câteva resurse pe care Jacques le avea. Mulțumit de data aceasta, mentorul a continuat:

– Ce mai ai?
– Am bălegar de vacă.

Bucuros, mentorul a început să caute o soluție. Deja, cei doi ajunseseră la un număr satisfăcător de resurse disponibile pentru a putea produce ceva: Jacques avea materia primă și utilajele necesare pentru a o prelucra.

Au început să caute moduri de întrebuințare a bălegarului. Prima variantă era vinderea lui sub formă de combustibil. Apoi, Jacques s-a gândit că bălegarul ar putea fi folosit ca material pentru izolarea caselor. Ambele răspunsuri erau bune și cu potențial de a fi implementate.

Deja putem vedea cum o privire mai atentă ne poate ajuta să găsim ceva chiar și acolo unde pare că nu este nimic. Și așa, fără să primească alt ajutor, Jacques putea să-și dezvolte mică lui afacere cu bălegar din care să trăiască și să poarte de grijă familiei.

Dar povestea nu se termină aici.

Mentorul știa că există și o altă variantă. Bălegarul de vacă poate deveni o casă excelentă pentru creșterea râmelor.

Photo by Jonathan Kemper on Unsplash

– Râme? Ce să fac cu râme?! se întreba bărbatul.
– Păi, să vedem, la ce sunt bune râmele?
– La pescuit, ca momeală.
– Și la mai ce?

Bărbatul nu mai avea idei. Se pare că râmele produc un fertilizant foarte bun pentru culturi din bălegarul de vacă. Amestecat cu resturile rămase pe câmp după culesul cerealelor, Jacques își putea deschide propria lui fermă de râme și să vândă fertilizant.

La doi ani după acea discuție, Jacques a devenit un bărbat liber, fără datorii, care își poate trimite copiii la școală și câștigă în fiecare zi cel mai important bun pe care l-a avut vreodată: demnitatea.

Un start-up de când lumea și pământul, am putea spune. Fermele de râme sunt un business care poate fi început și cu puțin, și cu mult, sunt eco-friendly, sustenabile, și prin care nimic nu se pierde, totul se transformă. Alături de un partener de încredere precum Frisomat, o astfel de afacere poate înflori într-o hală metalică sigură și durabilă.

Sursă foto: Frisomat

Având avantajul unei construcții ușoare, și în același timp solide, hala poate fi construită într-un timp record, economisind atât bani cât și timp. De asemenea, cum o fermă de râme nu este la fel de populară precum o fermă de păsări sau de porci, Frisomat oferă garanția că proiectul halei poate fi personalizat în funcție de nevoi. Și nu trebuie să-și faci griji cu privire la transport sau la montaj; de la proiect până la implementare, Frisomat se ocupă în detaliu de tot.

Sursă foto: Facebook Frisomat

Așadar, chiar și un lucru atât de neînsemnat precum bălegarul de vacă poate deveni o resursă importantă în procesul de cultivare a hranei, având garanția sustenabilității și a impactului pozitiv în mediul înconjurător.

* Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2021.

Un gând despre „Povești sustenabile

  1. Pingback: Proba 12. Construiește-ți viitorul tău verde – frisostenabil

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s