Despre compromis

Trece tot mai mult timp şi întâlnesc din ce în ce mai multe persoane, unele cu mare influenţă chiar, ce aleg să facă compromis. Mai nou, până şi cei trecuţi prin viaţă au înţeles faptul că în zilele noastre, dacă nu faci un compromis cât de mic, nu poţi să ajungi până mâine. Destul de logic, nu? Adică, acestea sunt vremurile în care trăim. 

Nu ştiu ce părere ai, dacă eşti sau nu de acord, dar te rog să continui să citeşti. 

Dacă eşti de acord, probabil ai numai intenţii nobile. Până la urmă, scopul scuză mijloacele. Poate ai făcut vreodată compromis pentru binele alor tăi, sau era absolut necesar. 

Dacă nu eşti de acord, intenţiile tale sunt mai mult decât nobile! Scopul nu scuză mijloacele! Vremurile astea atât de murdare, atât de infecte! Ne place să ne zicem creştini dar preferăm să acoperim păcatul sau să-l mascăm, să-l facem să arate aşa cum ne place nouă. Încercăm să-l facem să pară… mic. 

compromisDragilor, nu ştiu dacă sunteţi sau nu de acord cu compromisul şi, sincer, nici nu vreau să ştiu. Poate unul din voi va vrea să-mi spună că suntem oameni, toţi greşim. Un compromis mic, acolo, n-a omorât pe nimeni. Greşit! Fiecare greşeală a noastră a lovit direct în Salvatorul nostru cât era pe cruce! De exemplu, când am început să scriu acest blog mă întrebam dacă voi avea sau nu cititori. Mă gândeam: în primul rând vreau să scriu pentru mine şi, apoi, dacă îi va plăcea cuiva, să scriu şi pentru alţii. În timp, am văzut că sunt persoane cărora le place ceea ce scriu (dacă acum citeşti asta şi eşti printre persoanele care m-a sprijinit de la început, îţi mulţumesc!) şi, m-am gândit eu, să scriu mai mult despre învăţătura Bibliei, dar să-l scot pe Cristos din ea, să o fac să pară morală. Şi ştiţi ce-am făcut? COMPROMIS! Pentru că moralitatea îl are pe Cristos în fată. Nu poţi să fii moral fără Cristos, cum nu poţi să fii cu Cristos şi să faci compromis. Poate nu m-am făcut înţeleasă. Când faci compromis cu cineva, fiecare parte lasă puţin. Ştiţi vorba aia: te faci frate cu dracu’ până treci puntea. Până la urmă nu lasăm mult, azi coborâm puţin standardele, mâine încă puţin, şi tot aşa până nu mai avem deloc. Şi, în loc să o luăm în sus, ne ducem direct în jos. Azi poate e o minciună, mâine, dacă nu ne vede nimeni, ne lungim puţin mâinile. Nu vreau să spun mai multe despre moralilate acum, voi reveni cu un articol destinat acestui subiect. 

Cu ce vreau să râmânem: dacă noi ne impunem nişte valori, nişte principii, ne fixăm nişte standarde, nu trebuie să lăsăm nimic să le tragă în jos, oricare ar fi preţul. 

Compromisul este opusul integrităţii.

Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari.

Luca 16.10a

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s